joi, 21 februarie 2013

câteva poezii de Moni Stănilă



Sagarmatha, 2012, Tracus Arte
Moni Stănilă

13.
...
viitorul copiilor cu baloane lipite la computere
pe armele lor numele
pe cutiile explozivelor fotografiile

am fost noi
crucile la osia bicicletelor
cu baionete şi ace de croşetat în cizme

armata
conul de umbră
SAGARMATHA

venim cu săruturi şi costume
de Valentine’s day

masca din faţă cu zâmbetul preşedintelui
ne apropiem masca din dos – dansăm
moartea

aduceţi
linia întâi de bătaie

cu micuţul Goliat înainte
fără autodistrugeri programate la trei ani
colecţii importante

din orbita lui pământul e de 100 ml
şi 1.062 grame

e o savarină verde şi albastră şi coaptă
punctată de /
          / siropul de rodie al Sagamathei
                      / siropul de orez al zidului chinezesc
de 10 ml fiecare

pentru ziua în care oricum nu va conta
Goliat ne strigă pe nume

zâmbiţi zâmbiţi se văd săgeţile voastre în cosmos
sclipesc ca artificiile
în curţile marilor capitale de revelion

e în grija lui să valideze subsistemele din spaţiu
ne fluierăm caii / Akhal Teke

şi zâmbim

în noaptea care va veni
fotografii de la Goliat
pentru planeta pământ


14.
...
un instrument muzical
poate reda
dar nu singur
o mie
dar nu doar ele

zece mii
zeci de zece mii

un om poate povesti
ritmul în care
înaintează scuturile

plouă pe orizontală apa ni se
prelinge pe genunchi
venim în fugă cu pumnii înainte
şi corpul uşor înclinat

în urma noastră praful de puşcă
se adună în nori coloraţi şi pufoşi
ca în parcurile centrale
de hramuri

în loc de clopoţei
la urechile cailor sună cheile automobilelor
mai scumpe decât un apartament central
proprietarii lor
(CD / BOR)
rămân pe dinafară

e jocul lor / războiul nostru

venim şi fuga noastră e
un zbor rapid şi uşor de câţiva milimetri deasupra
pământului
de câţiva milimetri e tăişul săbiilor

cei mai mulţi dorm fiindcă doar atât ştiu să facă
şi să asculte muzica asta care uimeşte
sunetul frunzelor de porumb când se ating vara
pe câmpuri

suntem noi


15.
...
sub fereastră un mic abator aşterne
grămezi de oase
firimituri de la masa stăpânului pentru maidanezii
postaţi la fiecare margine de parc

nu îmi pot îndoi coatele
astăzi merg ca un om din lemn
de esenţă tare fiindcă în mânecile largi
am îndesat două bazooka

şi soarele şi-a întors pielea pe dos
luminează acum cu partea interioară în exterior
şi invers

e roşu doar de la efort
eu îmi întorc pielea pe dos

şi asta îi face mai atenţi pe câinii de sub fereastră

dar nu vor îndrăzni
ziua mea e una
zilele voastre sunt numărate

şi nu – tot ce au scris bărboşii în Inspire e fals
nu vă temeţi nu vom deturna avioane
nu avem kamikaze în rânduri

vom fi noi faţă în faţă
ne vom privi vom face cunoştinţă ca în războaiele
antice fiecare un duşman pe măsură
unde detaşamentele nu rămân doar cifre

ne vom cunoaşte după ochi după miros
vom lovi în ceea ce ştim
nu orbeşte
nu statistici
nu efective

înaintea fiecărei bătălii un mic salon
cu ceaiuri şi cafele în căniţe de porţelan alb
cu toarta dantelată
fursecuri şi pateuri fine
pregătite de câştigătorii de la Master chef

doamne în rochii uşoare şi scumpe
noi cu cravaşa lângă cizmele lustruite

fiindcă adevăratul război aşa se face
cinismul trebuie asumat
preşedinţii noştri vor fi de faţă
căutând favorurile miniştrilor
noi vom zâmbi ca nişte Casanova perfecţi
vom avea gulere albe şi parfumate
fiindcă adevăratul război e atunci când suntem iubiţi

şi la finalul seratelor un pocnet scurt din cravaşă
ne vom ucide privindu-ne în ochi
eu un eu clar cu obiceiuri
tu un tu cu tabieturi şi păreri

înaintea fiecărei bătălii ne vom face
cunoscute intenţiile

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu