poezii de Constantin Acosmei


PUŢIN
(sînt liniştit
mîngîi cu plăcere
capul răutăţilor
mă gîndesc la oraşul
unde fumegă lăzile de gunoi
ca nişte altare de jertfă
am fost furios
am tăiat gîtul
fiolelor
am strigat în oraş
-am şi eu un schelet
de ce să nu vă fie frică?
lîngă vitrine
mă opream
să-mi aranjez
puţin scalpul)

TAEDIUM VITAE
(sînt chior de somn şi mă uit la soare
pot să pariez că nu voi muri
          anul acesta
m-am trezit cu becul aprins
am descuiat uşa am ieşit în ogradă
n-am avut chef să mă spăl pe ochi
aştept să se întunece
o viaţă lungă mă pîndeşte
- un intestin încîlcit pe care trupul
meu întreg nu poate să-l înfunde -
îmi amintesc cum zboară prin iarbă
          o găină fără cap)

CLIPA MORŢII
(stau în genunchi – cu mîinile la spate
pînă cînd îmi amorţesc bine picioarele
apoi mă ridic sprijinindu-mă de sobă
şi încep să merg – ţopăind de plăcere)

RECAPITULARE
(să mă bat cu pumnul în piept pînă
cînd nu mai am aer. să mă dau cu
capul de perete pînă cînd vecinul bate
în calorifer. să beau poşirca înăcrită
din borcan şi să scrîşnesc din măsele.
din cînd în cînd să mă urc pe scaun
lîngă chiuvetă sub un capăt de ţeavă
şi să mă spînzur cu aţă de papiotă)



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

trei poezii de Charles Bukowski

Un pom otrăvit - William Blake

corabia – un poem de Matei Vişniec