luni, 11 martie 2013

poeme de Ionel Ciupureanu


Aidoma apei

Iată şi visul dar numai o parte din el
tu dormi într-o barcă strivind barca
eu astup fereastra şi mă-nvelesc cu ceva
lasă şi caloriferul să zacă
mai numără şi frunzele
stivuieşte ce mai rămâne
mi-amintesc vântul se clatină
instinctele noastre rătăcesc şi se extenuează
dac-aş fi treaz aş călători prin debara
o parte din mine ar putea merge
aidoma apei
şi-atunci aş încuraja nebunia
o parte din tine mi-ar strica jucăriile
şi ce-ai cu mine dacă mă-nec
în sandale şi-n capot.


E logic şi e destul
Dacă-ţi voi ţine de urât 
spaţiul pe care l-ai inventat nu te va devora
şi nu-i chiar aşa de cumplit
aerul dintre noi nu contează
cataplasma ta e încă vie şi
cuvintele nu vor să se oprească
te rog ţine-mi şi tu de urât e simplu
e destul şi e logic
nici carnea nu te va abandona
înţelept ar fi să mai salivăm împreună
e simplu e logic şi e destul
şi nu-i chiar aşa de cumplit .

din Revista Ramuri nr.11/2012

Un comentariu:

  1. O pescuire de sine...Cu barca printre apele unui interior in care cheia s-a luat din usa...Natura invadeaza spatiul luand forma simturilor si totul atat de firesc, incat nici nu te miri...doar te cufunzi. Citesti si te cufunzi.

    RăspundețiȘtergere