Trotineta și alte poeme - Sabina Comșa
Mama a fost aşa de încântată când a comandat piţa că
a pus în vitrină cutia de carton plus recipientul pentru
checiap ea şi vecina în fiecare săptămână le
aranjează altfel le şterg de praf
vor să aibă mai multe
expoziţii să taie bilet la rubedenii
dacă te uiţi mai bine vezi cum
petele de grăsime din interiorul cutiei au format poza Maicii Domnului.
Lumină
Unii adorm când semafoarele
Pâlpâie într-o singură culoare.
Atunci, pe strada din spate se
întâlnesc nebunii. Nebuni îmbră-
caţi în fluturi de noapte, cu aripi
acoperite de praf de tranchilizante.
La lumina semafoarelor, joacă un
remi, unii ca piese şi unii ca table.
Cine câştigă acela va căuta în
fiecare crăpătură a drumului o margine a
negativului de sub beton
pe care sunt impregnate atâtea tălpi.
Printre atâtea modele de papuci
şi-ar putea găsi copii, mamele sau
câinii şi chiar pe ei înşişi pe vremea
când nu le plăcea să joace remi.
„Ai uană liv forevăr”
Adrian
ştie că într-o zi va muri şi mormântul său va fi prevăzut cu un lcd de
pe care printr-o singură atingere să-i citeşti opera. Ce bine că e
tehnica aşa de avansată, ce prostie să mori în secolul XIX -se gândeşte
Adrian. El vrea să fie îmbălsămat, uns cu ulei sfinţit de
prezentatoarele tv, învelit în hârtie cerată ca pe prăjituri, vrea chiar
şi o lavalieră în dreptul pieptului, cuvintele lui nu trebuie să se
piardă. Adrian ştie că el va trăi etern. Toţi discipolii cărora le-a
aranjat de n ori degetul la tâmplă se vor chinui să facă rost de adn-ul
lui, ca să-şi cloneze copii sau să îl amestece cu substanţe miraculoase
pentru elixirul tinereţi sau o armă biologică Ce bine că există arme
biologice- se gândeşte Adrian. Adrian ştie că femeile, în viitor, vor
purta lenjerie intimă cu versurile lui pe ea şi se vor mişca aşa încât,
vor ajunge unele lângă altele şi vor forma o altă operă genială, iar
autografele lui nu se vor mai vinde ca azi pe un pachet de ţigări, ci pe
maşini zburătoare şi roboţi. Dar, dacă lenjeria va fi şi ea virtuală?-
se gândeşte Adrian.
Clovnul retro
Clovnul retro s-a îndrăgostit de Aneta
ce vinde brânză de vaci în piaţă.
Când aceasta mergea la baie
el îi aranja burdufurile în formă
de pudeli ca pe baloane.
Clovnul retro i-a ţinut odată umbrela
lui cambrată deasupra tarabei albastre.
Clovnul retro i-a promis
un costum scilpicios de acrobată.
La spectacol cu faţa plină
de frişcă a îmbrăţişat-o,
a simţit atunci mirosul de balegă şi iarbă.
Şi lumea a aplaudat.
Şi lumea a aplaudat.
A aplaudat ţâţele vânzătoarei
lăsate, nişte cearcăne de clovn.
Aurolacul nostru
Poţi
să-i zici cum vrei Jimmi, Fransoa, Nelu, Valerică, Şinghe-ling, el este
aurolacul nostru. Doarme în scara blocului şi se şterge la fund numa’
cu hârtia de la reclamele lăsate în cutiile de poştă. Eu i-am dus
ficusul şi vecinul muşcata şi ş-a pus cartofi la ele în ghiveci, Aneta
i-a dat o pungă cu aţe să croşeteze la tot blocu’ o izolaţie interioară.
De Crăciun, copii veniţi la colindat îi lasă 10% din bani, îl mângâie
circular după urechi, se aşează în poala lui şi aurolacul nostru le
spune ce a văzut el cănd a tras prenadez. Aseară i-am dat creionul meu
de ochi, să-şi deseneze o aurolacă cum ştie el mai bine, ciungă de-o
mână, cu ţâţe bine conturate într-o helancă jegoasă şi păduchi
facultativ. Când lumina se stinge, aurolacul nostru o sărută ca un
adevărat Brad Pit.
Trotineta
Pisica
bea lapte din scrumiera d-lui Titi, s-a speriat ca un fel de horcăit ca
atunci când suni pe cineva şi telefonul e închis. D-na Titi şi-a pus
ochelarii- două capace de Coca Cola ediţie specială, să se uite prin
capul d-lui Titi de moli. Fiica d-lui Titi îngrădea casa cu mucuri de
ţigară, săpa o gropiţă cu unghia, scuipa un pic şi gata. Soarele se
reflecta într-o mostră uşor caldă de urină, d-na Titi o strângea la
piept. Ginerele d-lui Titi privea buricul socrului său şi realiza că-i
place trabantul. D-nul Titi şi preotul scor unu la doi fără prelungiri.
Nepoata d-lui Titi i-a făcut o felicitare cu poza de la fumatul dăunează
grav sănătăţii în care a scris Şi eu am plămânii emo, te iubesc şi eşti
mişto!. D-nul Titi avea într-o mână telecomanda pe care a continuat să o
aibă şi sub pământ legată atent
cu o sârmuliţă
de verighetă
cu bateri noi.
Vedere
Dinţii tăi aliniaţi
Un pluton de execuţie.
poezie cu bau-bau
Începe
noaptea s.f. cu vecina şi pijamaua ei mov; sub ameninţarea
telecomenzii, mă uit la tv la teoria conspiraţiei unu, teoria
conspiraţiei doi, teoria conspiraţiei revizuită, teoria
hiperconspiraţiei.Dacă nu o să fiu cuminte, vecina o să facă pâc! pâc!
din telecomandă şi o să dispar într-un câmp
electro-bio-magneto-spirito-gravitaţional. Uite ce urât e ăla, dacă te
trezeşti cu unul în casă peste tine! zice vecina când vede pe ecran poze
cu extratereştri. Ei sunt o ameninţare reală pentru îngheţata ei făcută
în casă, pentru pata de salivă ce a lăsat-o pe pernă după o oră, 45 de
minute şi 32 de secunde de sforăit, pe partea stângă. Dacă apare de
dimineaţă un extraterestru deghizat în domnul poştaş, să-i aducă ziarul
Lumea misterelor abonament cu 15% reducere pentru toate vieţile
paralele? Vecina încearcă să mă convingă că am un eu într-o lume
paralelă, ochelarii ei se apropie de mine încât îmi văd viaţa submarină a
porilor de pe faţă. Nu crezi?! Nu crezi?! Nu crezi?! spune ea apoi Cine
nu crede în eul din lumea paralelă, ia 9.50 la oral, la bac, ă bu bu bu
bu! O oră, 45 de minute şi 32 de secunde în care eu nu dorm şi cred că
vecina mea a ucis prin parapsihologie un extraterestru pentru a-i pune
pielea pe tapet sau a face din el săpun de casă, contra celor care nu
cred în cele 7 puncte de non-gravitaţie din România. Dacă aş fi în locul
ei m-aş lupta cu extratereştrii într-un desen manga...dar nu este şi
asta o lume paralelă? mă gândesc eu în pijamaua mea I love God!
din CorpulT
Comentarii
Trimiteți un comentariu