Postări

Se afișează postări cu eticheta Floarea Țuțuianu

Sunt o poetă minoră - Floarea Țuțuianu

Imagine
Sunt o poetă minoră care va plimba tava literaturii române pe la curțile europene. Degeaba. Măsura unei femei este dată de glezna subțire și încheietura mîinii. De aceea Marta Bibesco a ținut în erecție capetele atîtor bărbați luminați iar Elena Văcărescu (în fotă și ie). Niciunul. Lucian Blaga e mut ca o lebădă. Eminescu n-a existat. A existat doar o țară plină de umor. Cu un fond principal latin de cuvinte și o religie orto. Lumina ce vine întotdeauna de la răsărit. La apusu'i mare. Mare viitor.

poeme de Floarea Țuțuianu

Imagine
LA FEMME POISON Sulemenită şi pe deasupra tocită de gânduri Lustruind pe ascuns singurătatea din vise Da. Sunt un trup care se dă la cuvinte Mirosul proaspăt de hârtie, cerneală îmi dă ameţeli. Când citesc eu mă pot înmulţi prin spori Te mângâi cu creionul în mână şi-ţi tai răsuflarea (atât de floare şi totuşi carnivoră) N-ai să mă laşi tocmai acum cu faţa băltind în cuvinte pe muchia de cuţit a limbii – când ultimul vers îşi pierde de urmă LIFTING Dau un regat pentru pielea întinsă a poemului peste faţa lui încreţită devreme Uneori paloarea şi felul greoi în care se scrie / respiră – mă sperie Îi fac respiraţie gură la gură până când abureşte oglinda cu rime Se uită la mine ca la o poetă matură îmi spune ceva pe la spate şi râde Îi fac un semn muşcându-1 de lobul urechii şi-i repet: Sunt la o vârstă la care sexul impune respect Dürer spun şi alta gândesc   LEDA  CU  LEBĂDA Am râs m-am distrat m-am dat peste ca