Postări

Se afișează postări cu eticheta Ileana Urcan

prozopoeme de Ileana Urcan

Imagine
Time over I Soarele sângera ameţit în pâlcurile de maci, cerul se zdrenţuia în freamătul uscat al albăstrelelor, orele şi minutele lor flămânde înţepau lacome pântecul ţuguiat, după un strop de răcoare şi apă. Aplecată de şale, mama ţinea cu o mână mănunchiul galben de spice, iar cu cealaltă, secera, tulburând liniştea cetăţilor de furnici, prânzul frugal al păsării, visul cafeniu al iepurelui sălbatic. Cât vedeai cu ochii, doar cerul şi marea de grâu. * Părul negru, lucios, e lipit de tâmple. Sufletul ei e lipit de oase. Ca vopseaua cu care sunt zugrăviţi sfinţii, pe icoana de lemn. Ar fi subţire şi mlădioasă, de n-ar fi însărcinată. Mireasa mireselor cu ochi precum mierea din vremea lui Solomon, ca Rahela peţită de Iacov, ai putea spune, dacă n-ar fi doar o femeie frumoasă şi tânără, de la ţară. Strânge din dinţi. Pleoapele se strâng de durere. Broboane mari de sudoare sărată şiroiesc de pe frunte, îi intră în gură. Sunt bune; pe unde alunecă, răcoresc, în adierea f