Postări

Se afișează postări cu eticheta Ionel Ciupureanu

poeme de Ionel Ciupureanu

Imagine
Aidoma apei Iată şi visul dar numai o parte din el tu dormi într-o barcă strivind barca eu astup fereastra şi mă-nvelesc cu ceva lasă şi caloriferul să zacă mai numără şi frunzele stivuieşte ce mai rămâne mi-amintesc vântul se clatină instinctele noastre rătăcesc şi se extenuează dac-aş fi treaz aş călători prin debara o parte din mine ar putea merge aidoma apei şi-atunci aş încuraja nebunia o parte din tine mi-ar strica jucăriile şi ce-ai cu mine dacă mă-nec în sandale şi-n capot. E logic şi e destul   Dacă-ţi voi ţine de urât  spaţiul pe care l-ai inventat nu te va devora şi nu-i chiar aşa de cumplit aerul dintre noi nu contează cataplasma ta e încă vie şi cuvintele nu vor să se oprească te rog ţine-mi şi tu de urât e simplu e destul şi e logic nici carnea nu te va abandona înţelept ar fi să mai salivăm împreună e simplu e logic şi e destul şi nu-i chiar aşa de cumplit . din Revista

poezii de Ionel Ciupureanu

Imagine
Ceva inutil mă copleşeşte În aer e ceva ca o boală mai făcusem şi mătreaţă de câteva minute mai aveam şi-un rânjet neclar dar nu era nici dracu în aer şi-atunci mi-am pus unghia în gât de-abia acum făcui legătura. Ceva nu e-n regulă În sinea obiectelor mele nu se petrece nimic lumea lor proliferează şi mă devoră doar ploaia era pe jumate lucidă nu ştiu se deteriorase şi ambalajul cu frica ta n-am vorbit.  Voi adormi Un terci de mâini sub cârpele tale organele mele bârfind natura ta moartă şi totuşi aş prefera o fragilitate lucrurile inutile mă copleşesc. Adio arme Tu nu mai eşti tu dar eu sunt îngerul tău te visez să mă vindec de tine dar nu pot să mă vindec de tine înghit o pastilă să mă târăsc înspre tine venele mele se lipesc de imaginea organelor tale ce porcărie pentru cine să mă mai închin înghit o pastilă şi-mi imaginez că exist ce voi naşte iar va putrezi şi nu mai ştiu ce.   Am obosit Şi oamenii nu se mai pot naşte pentru că vor