Postări

Se afișează postări cu eticheta T.S. Eliot

Cum să te ad-dresezi Pisicilor - T.S. Eliot

Imagine
Despre Pisici diverse ai citit de-acu'. Părerea mea este că nu Mai ai nevoie de vreun interpret Ca să le înţelegi complet. Ai studiat destul spre a vedea Cum că Motanii sunt asemenea Mie şi ţie - şi-altora ce ştim Că după minte ne deosebim. Unul e teafăr, altul e bolnav, Unul e bun, altul mârşav, Unul e mult mai bun, altul mai rău - Oricine-ncape-n vers, în felul său. I-ai urmărit la muncă şi la joc De numele lor ai aflat la soroc, De habitudini şi de habitat: Dar Cum te ad-dresezi unei Pisici ai învăţat? Zic, deci - să nu uiţi până mâine! - Din start: PISICA NU E CÂINE. Câinii pretind că-adoră lupta, dar Adesea latră, de muşcat - mai rar; Să recunoaştem câinelui, în tot, Să-i zic un suflet simplu cred că pot. Desigur, nu-i includ aici pe Peki Şi alţi monştri canini din vechi. Banalul Câine ce colindă Piaţa E înclinat s-o facă pe paiaţa; Departe de-a vădi multă mândrie, Cade adesea în nemernicie. Aşa-i de simplu să-l convingi, Sub bot cu palma de-l a

Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock - T.S. Eliot

Imagine
Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock   S' io credessi che mia risposta fosse a persona che mai tornasse al mondo, questa fiamma staria senza più scosse. Ma per ciò che giammai di questo fondo non tornò vivo alcun, s' i' odo il vero, senza tema d' infamia ti rispondo. Să mergem deci, tu şi cu mine, Cînd seara s-a întins pe cer în fine Asemenea unui bolnav cloroformizat pe masă; Să mergem, prin anume străzi pe jumătate moarte Şi prin alei bolborositoare De nopţile fără somn în hoteluri ieftine de-o noapte Şi birturi cu rumeguş şi cu găoci de stridii: Străzi care se urmează una-ntr-alta ca o ceartă rea, sîcîitoare Şi cu subînţelesuri ce sunt nişte insidii Care te-mping spre o aceeaşi mare întrebare... O, să nu-ntrebi „Şi ce mai e şi asta?”, Să mergem să ne facem vizita. Prin cameră femeile se învîrtesc de colo pînă colo Pălăvrăgind despre Michelangelo. Ceaţa gălbuie care-şi freacă spinarea de ferestre, Fumul gălbui care îşi freacă nasul de ferestre, S-a

Rapsodie într-o noapte cu vânt - T.S. Eliot

Imagine
Ora douăsprezece. Pe toată întinderea acestei străzi Acum suspendată într-o sinteză lunară, Incantaţiile şoptitoare ale lunii Dizolvă planurile amintirii Cu toate legăturile ei limpezi, Cu toate diviziunile şi preciziile ei. Şi fiecare felinar sub care trec în drumul meu Pulsează ca o tobă resemnată, Iară prin spaţiile întunecimii Miezul de noapte zgâlţâie amintirea Aşa cum un nebun zgâlţâie o muşcată uscată. Unu şi jumătate, Felinarul scuipând înecându-se, Felinarul mormăind, Felinarul spunând, "Priveşte la femeia aceea Cum şovăie înspre tine în lumina uşii Deschisă asupra ei ca un rânjet. Vezi, tivul rochiei îi e Şi sfâşiat şi pătat de nisip, Şi vezi cum colţul ochiului I s-a strâmbat ca un ac răsucit". Amintirea aruncă în sus înaltă şi uscată O-adunătură de lucruri strâmbate, O creangă frântă undeva pe plajă Mâncată până la lemn, şi lustruită Ca şi cum lumea întreagă şi-ar fi divulgat Taina scheletului, Ţeapăn şi alb. Un arc plesnit în curtea unei fabrici, Rugina