38 - T.S. Khasis
te poţi ridica în plină mahmureală să priveşti ploaia şi să scrii ceva despre ploaie? e tot ce ţi-a mai rămas. pe la 5 dimineaţa a mers în vîrful picioarelor pînă la frigider, a şoptit ceva de neînţeles în lumina rece a frigiderului, doar pentru sine, deşi spera să-l audă cineva, cei cîţiva porumbei sau poate florăreasa din colţ şi bill shankly care spunea că fotbalul nu ţine de viaţă şi moarte, e mult mai mult de atît. numai iepurii se mai sperie la 5 dimineaţa şi stau cu urechile ciulite, iepurii şi dragostea ta de care îmi spui prea puţine. în tăcere, gîndacii de bucătărie se hrănesc cu resturile noastre. a deschis fereastra, a tras aer în plămîni de parcă ar fi aprins un joint: – nu e nimeni aici, nu vreau să fie cineva aici. pur şi simplu nu mai avea rost.