un poem de Vasile Vlad
Certitudini
Există cinci feluri de a rîde,
şi un singur fel de apropiere a rîsului,
cu ochii strînşi, duioşindu-te.
Există două feluri de a te elibera oricînd
şi un singur fel de apropiere a libertăţii,
cu ochii lipsiţi de pleoape, oribil de încrîncenat.
Acolo, în viaţă, o oarecare cotitură
trebuie însoţită de oareşicari hohote.
Acolo, în viaţă, de-a-ndărătălea
te izbeşti oricum.
O linie verticală în cîteva exemplare
înseamnă desigur neînţelegere.
Am învăţat asta, o nimica toată.
Apă tulbure din apă tulbure.
Aducătoare de împotriviri, raţiunea arată
înotătorii alergînd după lacrimă
scăpată în apă.
Un reproş umil.
Arată o expoziţie de belciuge
undeva într-o bisericuţă.
Un reproş ciudat.
Arată păsări înfometate smulgînd cu ciocul
limba ceasornicelor din turnuri.
Un reproş greu de pătruns.
Arată copiii cum înfig o morişcă de vînt
în fiecare loc de unde lipseşte ceva.
Ultimul reproş.
* din volumul Sărbătorile absenţei, 1971
Comentarii
Trimiteți un comentariu