două poezii de Ion Chichere
În centru la margine
aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut
cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea
ortodoxiei/ am văzut un cerşetor/ mâncând lumânări/
aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut
cum un ţăran/ a răstignit pe gard/ mâinile victimei sale/
şi capul decapitat/ i l-a expus/ într-o găleată/
de zinc/
aici/ în plină republică/ am văzut un om/
mâncat de viu/ de câini/
aici la poalele kogaionului/ şezum şi plânsum/
Traversat de o pasăre
Orice femeie în negru este mama mea
Iar eu sunt mortul ei drag
Orice cruce de tânăr este crucea mea
Iar eu sunt pământul ei drag
Am murit foarte greu
Despărţindu-mă de sinea mea
Partea ascunsă hohotea de lumină
Cea văzută se întuneca
O pasăre albă m-a traversat
Ca o cruce plutea
Eu semănam cu zborul ei
Ea semăna cu moartea mea
Am plâns pe toată lungimea frunzelor,
o apă uşoară rătăcită în vânt
ca şi pânza unei lacrimi
care opreşte ochii dincolo de toamnă ;
un galben continuu sub mica putere
a stropilor
ne-a umplut inimile
cu iertare
cu cât mai adânc tocul tău în pământ
cu atât mai mică groapa
o groapă în inimă mustind
de sânge
un picior în pieptul morţii
puţin timp am mers împreună
puţin şi mult
ecoul şi apa şi dragostea
şi moartea
s-au bucurat pentru altcineva.
şi toamna şi-a amintit frunzele
doar pentru noi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu