ADN literar

Curăţă scuipătorile, băiete, Detroit, Chicago, Atlantic City, Palm Beach. Curăţă scuipătorile. Aburii din bucătăriile hotelurilor, Şi fumul din holurile hotelurilor, Şi mizeria din scuipătorile hotelurilor: O parte din viaţa mea. Hei, băiete! Cinci cenţi, Zece cenţi, Un dolar. Doi dolari pe zi. Hei, băiete! Cinci cenţi, Zece cenţi, Un dolar, Doi dolari. Cumpără ghete pentru copil. Trebuie plătită chiria. Gin sîmbătă, Biserică duminica. Doamne! Copii şi gin şi biserică Şi femei şi duminică Toate-amestecate cu cenţi Şi dolari şi scuipători curate Şi chiria de plătit. Hei, băiete! O strălucitoare tingire de-alamă e pe placul Domnului. Alamă strălucitoare lustruită precum chimvalele Dansatoarelor Regelui David Precum cupele de vin ale lui Solomon. Hei, băiete! O scuipătoare curată pe-altarul Domnului. O scuipătoare curată strălucitoare proaspăt lustruită – Cel puţin aşa ceva pot oferi. Haide-ncoa’, băiete! traducere: Leon Leviţchi

În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerşetor/ mâncând lumânări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un ţăran/ a răstignit pe gard/ mâinile victimei sale/ şi capul decapitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mâncat de viu/ de câini/ aici la poalele kogaionului/ şezum şi plânsum/   Traversat de o pasăre Orice femeie în negru este mama mea Iar eu sunt mortul ei drag Orice cruce de tânăr este crucea mea Iar eu sunt pământul ei drag Am murit foarte greu Despărţindu-mă de sinea mea Partea ascunsă hohotea de lumină Cea văzută se întuneca O pasăre albă m-a traversat Ca o cruce plutea Eu semănam cu zborul ei Ea semăna cu moartea mea Poemul pentru Claudia   Am plâns pe toată lungimea frunzelor, o apă uşoară rătăcită în vânt ca şi pânza unei lacrimi care opreşte ochii dincolo de toamnă ; un galbe

  Focul vânăt e gonit de vânt, Zările-au uitat să mă mai doară... De iubire-ntâia oară cânt, La scandal renunţ întâia oară. Am fost crâng părăginit pe loc La femei şi votcă dam năvală; Nu-mi mai place azi să beau, să joc, Să-mi pierd viaţa fără socoteală. E de-ajuns să te privesc tăcut, Să-ţi văd ochii plini de tot înaltul, Că uitând întregul tău trecut, Tu să nu mai poţi pleca la altul. Tu mers gingaş, tu surâsul meu, Dac-ai şti, cu inima-i pustie, Cum poate iubi un derbedeu Şi cât poate de supus să fie. Cârciumile le-aş uita pe veci, N-aş mai şti nici versul ce înseamnă De-aş atinge-aceste braţe reci Şi-al tău păr ca floarea cea de toamnă. Veşnic te-aş urma pe-acest pământ, Depărtarea mi-ar părea uşoară... De iubire-ntâia oară cânt La scandal renunţ întâia oară... traducere: George Lesnea

14 la optzeci de ani o să ajung într-un azil de bătrâni o să-mi ia două săptămâni să-l transform în bordel   şi-o să vând pereţii exteriori unor tineri  vor desena fluturi mov palmieri şi motociclete cu ataş elefanţi maimuţe şi-un aligator verde   în fiecare seară voi aprinde toate felinarele dimineaţa se vor stinge singure planeta cu insule în oceanul atlantic există o planetă cu insule fiecare cu un catarg în mijloc în formă de palmier   ridici ancora ridici frunzele călătoreşti voios spre alte insule unde uneori te poţi întâlni    cu agenţi imobiliari studenţi astronauţi care fac operaţii de schimbare de nas uneori nu te întâlneşti cu   nimeni ani în șir vorbesc serios ani în șir cea mai periculoasă este insula unde te întâlneşti cu tine însuţi   acolo dacă-ţi doreşti îngheţată de ciocolată valurile îţi aduc pe plajă îngheţată de ciocolată funcţionează şi   cu struguri sau mărgele din sticlă colorată

de mii de ani peștera mea privește un râu imens un râu cu sânge de culoarea cerului peștera mea îl mângâie doar când vine ploaie cu praful ei și cu puțin din pielea frunții sale copacii îl împodobesc cu câte-o frunză moartă iar pietrele scot din gura lui din când în când câte-un geamăt de mii de ani peștera mea își dezbracă tăcerile în fiecare noapte le spală cu sângele lui până când răsare în el soarele...

uneori singurătatea e un praf strălucitor şi dulce o transfuzie cu acid colorat scaunele zboară uşor fotoliul e mai lent atunci când se izbeşte de pereţi cărţile se deschid singure alteori râzi în hohote şi te uiţi în oglindă unde e o mare parte din tine care se scurge pe podea direct în somnul albastru foarte populat de farfurii aruncate cu dibăcie şi dragoste după care cioburile se caută între ele ca-n filmele proaste apoi urmează o grămadă de singurătăţi din ce în ce mai grozave

Adolescentul obişnuit   Adolescentul nu are 16 ani. Umblă la şcoală şi bate mingea pe o pajişte verde, păscută de iezii şi mieii satului, pe care mai tîrziu îi va pierde. El este îndrăgostit de una şi de mai multe fete deodată, dar de fiecare din ele mai mult decît de cealaltă. El îşi lasă să-i crească chica căci gîtul său i se pare prea lung, de aceea cînd trece noaptea prin cîmp, se apleacă pe sub stelele care parcă-l ating. Adolescentul nu vrea să fie sincer - el este deoarece toate cuvintele îl reprezintă. El pînă-n urechile clăpăuge roşeşte pentru cel ce iscusit o să-l mintă. El îşi ia bicicleta de coarne ca taică-său în tinereţe un cal de căpăstru şi o încalecă şi nechează pînă la armată-n buiestru. El este un adolescent obişnuit. Cu bicicleta, în zare, îi stă al naibei de bine, de aceea eu nu mă supăr că îmi întoarce spatele şi îmi aruncă: -Bună seară, bătrîne! Cădere liberă Imaginează-ți că nu s-a deschis parașuta. Se mai întî

cu cheia la gât îți dai seama  viața începe de fapt  când te urci prima oară pe bicicletă  și agăți zmeul de ghidon  apoi muști dintr-un măr  și sar schije de lumină și iarbă  apoi vine zâmbetul ei cu viteză din urmă ca un boomerang  zâmbetul ei  un buchet de baloane colorate  spărgându-se în curcubeu deasupra  blocurilor  zâmbetul ei de heliu înălțând întregul cartier  cu stația autobuzului 5  japonezele de la colț  cofetăria în turbion de ecleruri, napolitane  tarabele pieței cu ridichi, cireșe, salata la 1 leu  bibeloul vândut de tanti de la III  și tufele de iasomie  și bătătorul de covoare  bigudiurile și florăresele  farfuriile mici de dulceață  și  bicicleta ta  prima ta bicicletă cu zmeu   doar tu rămâi  ghemuit în burta luminii bătrâne tu  rămâi  și soarele e un frisbee  ea ți-l aruncă dintr-un capăt al verii  pedalează pedalează  să-l prinzi în celălalt chestii